vanzare lemn
Prima pagina
Vanzare Lemn
Organizarea Obstii
Echipa Manageriala
Istoric/Evenimente
Galerie foto
Contact

Istoric, evenimente folclorice, traditionale, off-road 

Obstea Sibiceni este o foarte veche forma de administrare in comun a pamanturilor de catre locuitorii acestor meleaguri (Carpatii de Curbura, muntii Buzaului) care aveau statut de mosnean, adica de om liber, fara obligatii de a dijma nimanui, nici macar domnitorului.

Istoriografic, prima atestare a Obstei Sibiceni dateaza de la 15 aprilie 1515 si fost intarita la 11 decembrie 1534 de catre domnitorul Vlad al VII-lea VINTILA (1532 - 1535), fiind cea mai veche obste atestata documentar (Gheorghe RUSEN, ”Basca-Penteleu”, editura MAD Linotype, Buzau 2008, pag. 45).

Antropologic vorbind, oamenii de pe aceste locuri au aparut aici si au dezvoltat asezari sezoniere la inceputuri, ca urmare a indeletnicirii de baza cu care se ocupau respectiv, cresterea animalelor. Mai tarziu dupa 1908 a inceput valorificarea resurselor silvice prin implementarea societatii ”GOETZ & GROEDER” in localitate care exploata lemn de pe toata valea Buzaului, a Bastii Rusilei, a Bastii Mari si a Bastii Mici si il prelucra in fabrica de mobila si cherestea proprie din localitatea Nehoiu. Pentru aceasta a construit si utilizat o retea de cale ferata ingusta pe fiecare din vaile mentionate anterior dar care nu mai exista in prezent fiind distrusa in mare parte in urma inundatiilor catastrofale din anul 1975.

Localizare: din punct de vedere administrativ proprietatea Obstei Sibiceni se afla pe teritoriul Comunei Gura-Teghii din judetul Buzau. Numele comunei Gura Teghii vine de la numele satului de resedinta, asezat la confluenta raului Tega cu raul Basca Rusilii (explicatia denumirii  ”basca” este oferita de dictionarul limbii romane 1913, si anume, cuvantul ”basca” insemnand ”lana tunsa de oaie”; lingvistul I. I. Russu in lucrarea "Elemente autohtone in limba romana. Substantivul comun romano-albanez", 1970, sustine originea traco-getica a acestui cuvant, cuvant care ne-a ramas mostenire noua si albanezilor cu doua intelesuri: ”lana tunsa de oaie” si ”cetate, intaritura”).

Satul documentar este atestat din veacul al XVI-lea, afirmatie sprijinita de un document din 11 decembrie 1534 semnat de domnitorul Tarii Romanesti Vlad-Vintila-Voda.

Localitatea este o veche asezare granicereasca la granita Tarii Romanesti cu Moldova si Transilvania, cu intinse si bogate pasuni care au atras pastori din cele trei tari surori, situand de fapt aici leaganul Mioritei, teritoriul acesta vast fiind locuit din vremuri imemoriale. Asa se explica existenta Obstilor Mosnenesti pe aceste meleaguri, locuitorii fiind improprietariti la granita cu facilitati fata de administratia tarii cu scopul de a asigura apararea hotarelor (similar razesilor in Moldova). Pe de alta parte mai putem adauga pentru o mai buna identificare si personificare a locului faptul ca Gura-Teghii  este asezata la radacina varfului Penteleu (1777 m) de unde se trage si numele unui sortiment de cascaval preparat in trecut in multe gospodarii celebru prin vechimea, gustul si unicitatea retetei de preparare ”cascavalul de Penteleu”.

Despre Mosneni:

- ”Mosnenii de la munte - ei, probabil, ca sunt pe undeva de origine daco-romana mai pura. E foarte interesant cum cu veacurile a scazut numarul mosiilor de mosneni si a crescut numarul celor boieresti. E vorba de veacurile al 16-lea, al 17-lea si chiar al 18-lea. La inceputurile statelor romanesti sa stiti insa ca satele ocupate de mosneni in Muntenia si de razesi in Moldova erau cam jumatate. Carevasazica elementele bastinase, vechi au fost intotdeauna majoritare”. Neagu Djuvara, ”Cat de ”cumani” sunt romanii?”, revista Contrafort, Bucuresti, septembrie 2007.

- Mosnenii sunt mentionati si de Pitagora in Scrierile Politice si de Herodot, care recunoaste ca acelasi nume l-au avut mosnenii si inainte de a scrie despre ei (in traducerea lui Nicolae Iorga, Tipografia Neamul Romanesc, 1909, pag. 70).

- Horatius Flacus, Biblia lui Serban Voda Cantacuzino din 1688 (sunt pomeniti mosnenii in capitolul Iesirea, mosneanul fiind stapanul adevarat al locului din timpuri imemoriale); boieri de la facerea lumii, dupa celebrul avocat Petre Pandrea, santinele ale ordodoxiei si credintei pe pamant, chezasii neamului romanesc.
- Mosnenii constituie o populatie foarte veche, organizata mai intai pe familii, apoi in obsti, care, in timp, a dat cele mai vechi familii de nobili autohtoni. De mosnenii stabiliti in partea superioara a raului Buzau pomenesc si cronicarii antici. Pliniu ii numea mossyni, Strabo le zicea mossynoeci si-i localiza langa tinutul colchilor (astazi Colti, in vecinatatea tinutului vechilor mosneni).

- Locuintele lor de lemn aveau o particularitate anume. Erau foarte inalte si aveau forma de turn, denumite astazi ”cule”. Ele erau construite din trunchiuri intregi de copaci, taiati la o margine de padure. ”Talpa” turnului sau fundatia era formata din primii patru copaci doborati - carora din taiere li se dadea directia de cadere - sub care se asezau pietre mari.

Duminica, 25.08.2013 ,a avut loc actiunea "CRUCEA RECUNOSTINTEI". Cu aceasta ocazie a fost inaltata o Cruce din lemn cu textul:"Ridicata de mosnenii Sibiceni in cinstea stramosilor aparatori ai pamanturilor noastre - august 2013" (sculptor prof. Dragos Ioriati).

Programul a cuprins o slujba religioasa in memoria inaintasilor oficiata de un sobor de 3 preoti parohi din satele Paltinis, Furtunesti si Gura-Teghii. A urmat o masa in poiana Musa sub molizi si vizitarea proprietatii noastre.
La aceasta adunare au participat numerosi membri ai obstii dar si invitati din partea altor forme asociative de proprietari de paduri din zonele Gura Teghii si Siriu, ale judetului Buzau.

Duminica, 21.08.2016, a avut loc, evenimentul Cinstirea Stramosilor editia a III-a, la Crucea de lemn din poiana Musa ridicata in memoria inaintasilor. Programul a cuprins, ca de obicei, un serviciu religios oficiat de un sobor de preoti parohi din satele Furtunesti, Gura-Teghii si Varlaam, o masa de socializare si vizitarea proprietatii. A fost acordata Diploma de Recunostinta "pentru întreaga activitate depusă cu cinste și onoare în GESTIONAREA DURABILĂ A PĂDURII BĂLESCU-MUȘA", fostului titular de canton, domnul Ionel Podaru. Au participat la actiune membri ai obstii si familiile acestora, precum si invitati ale celorlalte forme asociative de proprietate forestiera din zona.


 Istoric, evenimente folclorice, traditionale, off-road